|
Așa
cum durerea de cap poate avea modalități de manifestare
și caractere multiple, la fel și cauzele ei sunt foarte
diferite. Ea poate avea caracter de nevralgie, produsă
de expunerea la curent, poate fi surdă sau pulsatilă,
însoțită de senzație de vomă sau tulburări de. vedere.
Poate fi provocată de indigestie, (când stomacul reține
alimentele și nu le evacuează în duoden) sau de
proastă funcționare, fie a vezicii biliare, fie a
intestinului gros. De asemenea, afecțiunile cronice ale
rinichiului dau o cefalee surdă, în cască", și care
răspunde greu la medicamente uzuale. Și afecțiunile
vezicii urinare produc cefalee, atunci când este afectat
segmentul de meridian care are localizarea la nivelul
capului.
Atunci
când activitatea ficatului este în exces și energia de
tip yang stagnează în partea superioară a corpului,
durerea de cap este pulsatilă și însoțită de congestia
feței și a ochilor.
Cauzele durerilor de cap pot fi grupate în trei categorii majore:
a. perturbări apărute, la nivelul circulaţiei sângelui;
b. tensiunile
musculare;
c. problemele psihologice.
Durerile
de cap apărute datorită perturbărilor la nivelul vaselor
de sânge (migrenele) au caracter pulsatil, apar pe o
singură parte a capului și sunt însoțite de vizualizarea
unor puncte luminoase. Pe măsură ce cresc în
intensitate, ele provoacă greață. Se rezolvă, de obicei,
după un somn scurt. Se spune că durerea este determinată
de modificarea diametrului vaselor de sânge la nivelul
capului.
Persoanele prea absorbite de activitatea pe care o
efectuează suferă adeseori de dureri de cap datorate tensiunii
musculare. Muşchii umerilor se contractă si dau dureri ale cefei şi ale
regiunii din spatele capului. Dificultăţile legate de relaţiile
inter-umane, micile probleme casnice şi alte probleme de stres
psihologic se pot exterioriza prin dureri de cap. In plus, nervii - care
inervează capul - pot provoca şi ei durere.
Pentru a ameliora aceste situaţii, trebuie să acţionăm în funcţie de
natura simptomelor.
Durerile de cap
determinate de modificarea diametrului vaselor de sânge pot fi tratate cu
meditaţie
care relaxează pereţii acestor vase. Ergotamina, preparată din cornul
secarei, o ciupercă ce parazitează bobul secarei, s-a dovedit foarte eficientă în tratamentul migrenelor. Exerciţiile fizice, băile şi
schimbarea activităţilor şi a stării de spirit duc
adeseori la dispariţia durerilor, de cap cauzate de încordarea
musculaturii. Pentru ameliorarea durerilor de cap determinate uneori de cauze psihologice sunt folosite tranchilizantele sau analgezicele, dar cel mai bun tratament îl presupune rezolvarea problemelor care au cauzat situaţia.
Dacă durerea de cap se repetă de mai multă vreme, zilnic sau
periodic, este bine să vă consultaţi cu medicul acupunctor,
care poate trata în profunzime cauzele energetice care au provocat
această stare. Dacă nu este posibil, se va încerca masajul şi
presiunea următoarelor puncte: creştetul capului, punctul situat
pe linia mediană, la un lat de deget deasupra liniei de inerţie a
părului la nivelul frunţii; alt punct, situat pe linia mediană a
capului,
posterior şi mai jos de creştet cu un lat de palmă. Alt punct este
localizat la nivelul locului unde începe ceafa, într-o scobitură.
Se poate masa pielea capului cu toate degetele, pe
linia mediană,
dinspre faţă spre spate şi dinspre creştet spre părţile
laterale. Se poate bate uşor pielea capului cu buricele degetelor, în aşa fel
încât să se mobilizeze energiile
la acest nivel. Alte puncte care se
pot folosi sunt situate deasupra vârfului urechii si la nivelul tâmplelor sau la jumătatea distanţei dintre baza gâtului şi umeri, precum şi altă
pereche de puncte, situată de o parte şi de alta a coloanei vertebrale,
între omoplaţi.
La nivelul antebraţului avem
un punct important pe plica cotului,
pe aceeaşi parte cu degetul mare. Dacă cefaleea este surdă, mocnită şi cuprinde tot capul, în special partea anterioară şi orbitele,
este foarte util să se preseze şi să se maseze zona situată în
spaţiul dintre degetul mare şi arătător la ambele mâini. Nu este
indicat în migrene, poate accentua durerea. Pentru o buna mobilizare a
energiei pe Vasul Central (Guvernor), este bine să se maseze coloana cu blândeţe dar ferm, începând de jos, din regiunea coccigiană. Se insistă la nivelul cefei.
O metodă care poate da rezultate este următoarea: încercăm vizualizarea regiunii care doare,
localizând durerea punct cu punct.
Pe măsură ce înaintăm în tendinţa
de a localiza marginea regiunii care
doare, vom constata cum se restrânge zona dureroasă, până când,
la un moment dat, vom ajunge la
concluzia că nu ne mai doare capul. Aceasta se
explică prin faptul că, datorită concentrării pe zona dureroasă, am
crescut, la acest nivel aportul de oxigen, mobilizând, totodată, în
fluxul circulator general, substanţele responsabile de producerea
durerii (histamine, bradikinine).
Se mai poate opri durerea de cap respirând profund, prelungind cât mai
mult posibil expirul. În acest fel se dispersează excesul de energie de
la nivelul locului dureros.
Tratamentul de fond al cefaleei, implică o detoxifiere generală a
organismului care se poate face prin combinarea acestei diete cu un
amestec de plante. Un adjuvant eficient este cărbunele vegetal din lemn
de tei.
Dieta constă în cură de sucuri de fructe şi zarzavaturi timp de cinci
zile, cură de suc de orz verde - 50 ml de trei ori pe zi (se poate
cultiva în balcon, în lădiţe). Dintre plantele folosite se poate aminti
cimbrişorul de câmp - o lingură la 250 ml apă, se beau duă căni pe zi,
treptat.
Reţetă utilă: valeriană trei linguri, rozmarin două linguri, flori de
tei - trei linguri, veronică - două linguri, ciubofica cucului -două
linguri. Se pune o lingură amestec la 250 ml apă, infuzie, cinci minute.
Se beau trei căni pe zi, alternativ cu ceaiul de cimbrişor. Se poate
folosi şi aromoterapia: uleiul de lavandă, mentă, busuioc, administrate
intern, dau rezultate bune. Se pot aplica şi local, pe zona
dureroasă.
Şi
homeopatia are câteva remedii eficiente, cum ar fi: Bryonia, China, Natrium
Muriaticum sau Nux Vomica. Acesta din urmă provoacă o dezintoxicare puternică a întregului organism.
Reflexoterapia plantară constă în masarea zonelor reflexe cap,
sinusuri, hipofiză, ochi, urechi, umeri, coloană cervicală, veziculă
biliară, traseu renal, sistem limfatic, corp superior.
|